mă urmărește cu stoicism, ca un catâr neostenit ce-și urmează stăpânul cu fidelitate și platitudine. îi simt suflarea în ceafă. blajină ca vântul de primăvară ce înfioară crengile-nverzite și pline de flori rozalii și, exact când mă aștept mai puțin, aprigă ca gerul din mijlocul iernii. uneori mi se pare că l-am descoperit. nu e decât o senzație trecătoare care mă neliniștește profund. și atunci mă îndrept către dovezile constante ale admirației sale profunde: voturile negative...
Beauty says: curajul tău merită recompensat ;)
miercuri, 22 aprilie 2009
am un admirator secret
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 comments:
Trimiteți un comentariu