vineri, 26 februarie 2010

garderoba de primăvară

la ora la care scriu aceste rânduri, zăpada s-a topit, lăsând trotuarele pline de frunze moarte. din loc în loc aburi se ridică în zare, amețiți de un soare ghiduș care se joacă de-a v-ați ascunselea printre nori. e momentul potrivit pentru a-mi face curat în dulap și a scoate mai în față hainele mai subțiri. nu știu dacă vremea bună va ține. poate va mai ninge. dar cu siguranță soarele va deveni mai puternic până în ziua în care va forța trezirea naturii la realitate. zâmbesc, căci ziua aceea o aștept de mult timp. odată cu ea, culorile terne vor fi reduse la tăcere. căci e vremea culorilor puternice. a nuanțelor delicate. a accesoriilor fistichi.

Beauty says: a mai trecut un an :)

joi, 25 februarie 2010

alegerile pe care le facem

alegerile pe care le facem ne influențează întreaga existență. bune sau proaste, sunt ale noastre și vom simți consecințele pe propria piele. vom trăi cu ele, le vom urî sau le vom aprecia, dar de scăpat, greu de crezut că se va întâmpla. lucrul ăsta l-am învățat în timp. mereu am fost preocupată de a lua decizia corectă, o decizie informată. ceea ce uneori e greu de realizat. pentru că nu totdeauna ajungi la informația corectă, o primești distorsionată, o percepi prin prisma propriilor capacități și dorințe, ajungând, ca într-un final, să o folosești eronat. caz în care, decizii care păreau potrivite, ajung să fie total greșite, dar lucrul acesta nu îl afli decât în timp, de regulă în momente în care trăiești consecințele și nu mai poți îndrepta nimic. 


Beauty says: uneori îmi doresc să nu fiu nevoită să aleg.

miercuri, 24 februarie 2010

Dragobeții

da, știu, e mijlocul săptămânii. sau ceva de genul (timpul oricum nu ne interesează). și e ceva sărbătoare locală, asemănătoare cu Valentine's Day (sau invers)... cine a mai inventat-o și pe asta. am depășit de mult conotațiile rurale. am rămas cu cele comerciale. doar că... nu ne place să facem cadouri (sunt scumpe și greu de potrivit). florile sunt pentru momente super oficiale (da, la înmormântări, pardon, nunți mă refer :P). și atunci ce ne-a mai rămas? să bem. până cădem beți de atâta dragoste.

Beauty says: cheers!

marți, 23 februarie 2010

visez

visez mult, des și de multe ori colorat. visez cu ochii închiși sau cu ochii deschiși. visez cu voce tare. în vise lucrurile se întâmplă cu altă viteză, senzațiile sunt uneori exagerate și realitatea nu mai este ceea ce ar trebui să fie. în vise fanteziile sunt total realizabile și devin inspirație pentru acțiuni irealizabile. în vise lumea poate fi cu susul în jos și în același timp ispititoare.

Beauty says: încă visez...

luni, 22 februarie 2010

3some

el: de fapt suntem doi, un el și o ea. și căutăm a treia persoană.

cei doi sunt ușori plictisiți (deși el zice că nu). și vor ceva nou. mai mult ea decât el (asta a fost un detaliu care încă mă frapează :D). și ce mai poate fi nou în ziua de azi decât micile perversiuni? legatul de pat și jucatul de roluri erau perversiunile părinților și bunicilor noștri. pentru străbunici pipăitul prin fân era indecent de sexi și provocator. în epoca noastră, ne-am upgradat de la prostioare de acest fel. chestiile ăstea le facem la 10 ani. la 20, deviza este: the more, the better. și dacă Blair din Gossip girl a dovedit că se poate, noi de ce nu am face la fel?

Beauty says: atenție fete și băieți la ce vă doriți... s-ar putea să vi se îndeplinească...

aventura

din ce în ce mai mulți își doresc o aventură. mi se pare amuzant căci viața de zi cu zi este o aventură continuă. este plină de decizii riscante și de primejdii care te pândesc la tot pasul. gropile din asfalt, virușii care așteaptă să te înhațe, șefii care te sug de vlagă, partenerii care vor mai mult decât oferă. dar la un moment dat stresul devine constant, fluxul de adrenalină se normalizează și ai nevoie de altceva. și cum nu toată lumea consideră bungee-jumpingul o soluție potrivită, majoritatea apelează la cel mai vechi tric din lume: o relație întâmplătoare cu o persoană necunoscută. a-l înșela pe celălalt cu oricine are brusc capacitatea de a aduce artificiile și tobele în viața spurcată monotonă pe care o ai. a i-o trage celui care are încredere în tine devine mai interesant decât a-i cultiva încrederea. dacă facem abstracție de caracterul extrem de negativ, o acțiune de acest fel poate fi incitantă. repetată, devine la fel de monotonă ca și viața searbădă de la început.


Beauty says: aventura adevărată nu stă în relații pasagere...

joi, 18 februarie 2010

nu mai am răbdare

răbdarea este o calitate pe care nu poți să i-o ceri unui berbec. nu poți să îi spui așteaptă... nici se rezolvă mâine... sau discutăm săptămâna viitoare. totul trebuie să se rezolve acum, azi, în acest moment, irepetabil și, deci, neprețuit! această filozofie de viață m-a băgat de multe ori în bucluc. pentru că, 1, sunt repezită și tind să iau decizii în consecință, și, 2, pentru că orice depășește orizontul de timp al prezentului actual tinde să mă plictisească sau să îmi provoace traume majore. și acum, imaginați-vă că de aproximativ doi ani mă aflu într-o stare de așteptare...


Beauty says: îmi aud dinții cum scrâșnesc cu furie și gândurile cum o iau razna...

miercuri, 17 februarie 2010

dezamăgire de marți

azi am fost convinsă că e marți... pentru că cele trei ceasuri rele au fost înlocuite de trei comentarii care îmi corectau greșelile de exprimare din câteva articole anterioare. hello, fun-clubul, păi se poate să mă lăsați să scriu cu greșeli?? :P

Beauty says: măi, măi, măi

marți, 16 februarie 2010

în aceste vremuri nebune, memoria mea acționează ca un tampon de siguranță. pentru că sunt bombardată zilnic cu informație, la care se adaugă multitudinea de experiențe, ea e cea care se asigură că organismul meu rămâne în limite funcționale, punând totul pe răftulețe, arhivate prin creierașul meu cel deștept. :) din când în când însă mă apucă melancolia. în acele momente, senzații demult uitate ies la vedere și mă trece un fior de adrenalină. uneori, amplificată de diferiți factori, această stare se prelungește, sfârșind prin a-mi crea o stare de meditație extremă sau (dis)confort. în acele momente capacitatea mea de a privi în viitor descrește proporțional și, uneori, mă face să iau decizii ușor bizare. sau dimpotrivă.

Beauty says: dacă rămâi blocat în trecut, nu te poți bucura de viitor

luni, 15 februarie 2010

sexul virtual

aproape că nu există zi în care să nu primesc măcar o ofertă de sex virtual. dar parcă în ultima vreme mesajele s-au întețit... o fi de la vremea rece, care i-a ținut pe toți nebunii în fața calculatoarelor. sau poate a crescut numărul persoanelor cu probleme. în orice caz, cu această ocazie mi-am adus aminte de dezaxații care umblau pe stradă doar cu un parpalac pe ei și își arătau organele tipelor pe care le prindeau prin zone mai puțin aglomerate... culmea e că n-am auzit pe nimeni să zică wow, ce fain. altfel stau însă lucrurile în fața web-ului. deși practic e același lucru - un nebun care și-o freacă în fața ta, se pare că distanța oferită de cablul de net e suficient de safe ca să te facă să nu ai reacții negative, ba, dimpotrivă, să îți placă (??!). nu am nimic împotriva condimentării relației de cuplu folosind diferite tehnologii, în anumite contexte, dar a prefera o sesiune de arătat organele după 2 replici schimbate, mi se pare comportament de maimuță.


Beauty says: în rezervație cu voi...

vineri, 12 februarie 2010

Happy Valentine's :)





luni, 8 februarie 2010

to (have) sex or not to (have) sex?

sau mai bine zis, cu oricine, cu tine sau doar selectiv? cu oricine se potrivește cazurilor în care ai o nevoie acută nesatisfăcută, îți place să riști sau ești ușor bolnav... selectiv, pare o opțiune mai pertinentă. targetat, devine chiar interesant. uneori lucrul acesta necesită răbdare și vine la pachet cu o mulțime de bătăi de cap. selectiv, dar la întâmplare, poate fi riscant, mai ales dacă întâmplarea capătă personalitate proprie. cu tine? hmmm...

Beauty says: asta-i întrebarea...

sâmbătă, 6 februarie 2010

doar un gând

iar am probleme cu timpul. și cu răbdarea. aș vrea ca lucrurile bune să se întâmple alaltăieri și cele rele într-un viitor extrem de îndepărtat. în realitate, culmea, ele au propria lor personalitate. :P și nu prea țin cont de ce vreau eu. deși uneori am senzația că eu sunt păpușarul șef. să vă dau un exemplu: sunt cu niște hârtii într-o mână și cu o cană plină, în cealaltă. în timp ce mă întind să pun cana pe birou, într-o fracțiune de secundă îmi trece prin cap că s-ar putea să mă împiedic la un moment dat, și conținutul cănii să ajungă pe laptop. zâmbesc ușor și dau din mână, în timp ce-mi zic în gând: eh, da, nu o să se întâmple. mă întorc, schimb câteva replici și când dau să vin înapoi, agăț colțul biroului și, ați ghicit, cafeaua este cât pe ce să dea pe dinafară din cană. o simplă întâmplare? nu atunci când se repetă cu regularitate. premoniție? nu, că nu sunt Sandra Bullock. :D lucrurile care se întâmplă sunt de fapt produsul propriei noastre minți? posibil...


Beauty says: și atunci de ce nu se întâmplă mai repede???

luni, 1 februarie 2010

strungar, stilist, psiholog, same

sunt strungar și am terminat și psihologie. nu știu la ce îmi folosește pentru că, în mod clar, am oareșce tulburări de personalitate și nu sunt capabil să evaluez altă persoană. nici pe mine. dar nici nu doream asta. eu credeam că mă voi îmbogăți. da, m-am uitat la filme. la alea americane în care vine prostul, se întinde pe canapea și povestește câte în lună și stele, eu dau din cap, iar la final am marcat banul. am acasă o canapea. în carouri. special pentru cabinet. i-am pus și două șaibe, pe lateral, cu model, să arate mai bine. dar n-am avut noroc, căci am realizat că la noi nimic nu se poate. și m-am făcut strungar. sau stilist.


Beauty says: strungar, stilist, nu contează, că tot cu s încep...

 
Beauty says © 2008 Template by Exotic Mommie Illustration by Dapina